Printre situațiile prezentate se află diferența de aproape 2.000 de lei net între doi inspectori superiori din sistemul public de pensii, dar și propunerea ca sporul pentru condiții deosebit de periculoase să fie acordat numai unei mici părți dintre angajații din Sănătate.
Cum sunt stabilite salariile în noua Lege a salarizării
Florin Manole a explicat că proiectul este construit în jurul unor coeficienți acordați fiecărei funcții, iar aceștia ar trebui stabiliți în funcție de pregătirea angajatului, nivelul studiilor și dificultatea muncii. Scopul unei astfel de grile este să creeze o ierarhie clară, de la funcțiile aflate în vârful statului până la cele de la baza sistemului.
„Legea asta este o sumă de coeficienți corespunzători diferitelor ocupații și care sunt stabiliți în corelație cu educația, pregătirea profesională, dacă ai doctorat, dacă n-ai doctorat, dacă ai studii superioare, dacă n-ai studii superioare, complexitatea muncii. Sunt niște criterii care sunt nu doar în România, sunt europene și în funcție de care așezi în vârful ierarhiei unui stat președintele ca salarizare și la bază muncitorul necalificat.”
Fostul ministru a arătat că nu este suficient ca funcțiile să fie ordonate în interiorul aceluiași domeniu. Grilele trebuie să fie legate între ele și la nivelul diferitelor familii ocupaționale, astfel încât studiile, pregătirea și responsabilitatea să aibă o valoare comparabilă în întregul sistem public.
„Trebuie să ai o corelare de la o familie ocupațională la alta, pentru că până la urmă există și o corelare de studii și de pregătire.”
Diferență uriașă între doi inspectori din sistemul de pensii
Una dintre cele mai clare probleme apare între angajații Casei Naționale de Pensii Publice și cei din structurile teritoriale. Deși funcția și gradația sunt aceleași, proiectul le acordă coeficienți foarte diferiți, ceea ce duce la o distanță considerabilă între salariile încasate.
Un inspector superior, gradația 5, care lucrează în teritoriu, ar avea coeficientul 2,15 și un salariu net de 6.421 de lei. Pentru aceeași funcție la nivelul Casei Naționale de Pensii, coeficientul urcă la 2,80, iar venitul net ajunge la 8.362 de lei.
Diferența dintre cele două salarii nete este de 1.941 de lei, deși vorbim despre aceeași funcție și aceeași gradație. Florin Manole a admis că poate exista o diferențiere între personalul de la nivel central și cel din teritoriu, dar spune că aceasta nu ar trebui să ajungă la un nivel atât de ridicat.
O astfel de diferență riscă să păstreze exact dezechilibrele pe care noua Lege a salarizării ar trebui să le elimine. În locul unei grile unitare, angajații care desfășoară activități similare ar putea continua să primească venituri foarte diferite doar în funcție de instituția în care lucrează.
Sporurile din Sănătate, o altă problemă a proiectului
Discuția a ajuns și la sporurile acordate medicilor și celorlalți angajați din sistemul sanitar. În prezent, munca desfășurată în weekend este plătită cu un spor de 100%, iar condițiile deosebit de periculoase sunt compensate printr-un spor de 50%.
Problema ridicată de noul proiect nu este doar valoarea sporurilor, ci și numărul angajaților care ar urma să le primească. Potrivit prevederilor analizate, sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar putea fi acordat numai pentru 10% din personalul medical.
Spor pentru condiții periculoase, dar numai pentru 10% din personal
Florin Manole a criticat dur această limitare, în condițiile în care mult mai mulți angajați pot lucra în același spital, pe aceeași secție sau în condiții asemănătoare. Proiectul nu explică suficient de clar cine ar urma să intre în procentul de 10% și pe ce criterii vor fi aleși beneficiarii.
O asemenea regulă ar putea crea tensiuni între angajații care muncesc în condiții similare, dar sunt plătiți diferit. În loc să simplifice sistemul și să elimine inechitățile, noua formulă ar putea deschide alte dispute privind modul de împărțire a sporurilor.
Fostul ministru al Muncii a criticat și discursul prin care angajații statului sunt prezentați la nivel general drept o povară pentru buget. El spune că, dincolo de termenul de „bugetari”, se află oameni care lucrează în servicii esențiale și de care populația depinde în cele mai dificile momente.
„Cred că unii din mai ales din partidele de dreapta s-au obișnuit cu discursul ăsta bugetarii cei răi. Dar când începem să dăm chip și nume bugetarilor, ne dăm seama că bugetarii sunt medici, sunt profesori, sunt polițiști, sunt militari, sunt pompieri, sunt oamenii de la ambulanță, adică sisteme de care avem nevoie când ne e cel mai greu de obicei.”