Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, trimiși în judecată în dosarul Revoluției pentru crime împotriva umanității

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul Revoluției, pentru crime împotriva umanității.

Iliescu este acuzat că și-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

"Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari", afirmă procurorii.

"În noul rechizitoriu avem persoane trimise în judecată: pe Ion Iliescu, fost președinte al României, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, și generalul în retragere Rus Iosif Pop, fost comandant al Aviației Militare. În sarcina inculpaților sunt reținute infracțiuni contra umanității prevăzute de articolul 439 literele a, g, I și k din Codul Penal", a anunțat, miercuri, procurorul general Gabriela Scutea.

Ea a adăugat că, având în vedere faptul că anterior a mai fost emis un rechizitoriu,în 5 aprilie 2019, în privința căruia Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut neregularități și că nu se poate trece la începerea judecății, sunt necesare unele precizări.

"Reluarea urmăririi penale s-a dispus la data de 21 martie 2022, după ce dosarul a fost restituit fizic de la Înalta Curte la data de 14 februarie 2022. Actele de urmărire penală necesare, conform dispozițiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și redactarea rechizitoriului au fost efectuate într-un interval de cinci luni și 15 zile. Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul din 2019 nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanță și să finalizeze urmărirea penală. Doresc să subliniez că o eventuală repartizare a cauzei către un alt procuror ar fi însemnat un volum de muncă și de timp foarte mare, necesar nu numai pentru studiul inițial al dosarului, obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi în mod nejustificat durata cercetărilor", a explicat Scutea.

Potrivit procurorului general, "concepția rechizitoriului este centrată pe acțiunile intervenite în perioada 22 decembrie - 30 decembrie 1989, după părăsirea sediului Comitetului Central al PCR de către Nicolae Ceaușescu. Doctrina internațională privitoare la binele împotriva umanității în legătură cu articolul 33 al Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale stabilește că sunt exonerați în mod explicit militarii care săvârșesc fapta ca urmare a unui ordin militar de acțiune. Într-un asemenea caz, responsabilitatea penală va incumba persoanei care a dat respectivul ordin".

"Se impune o clarificare în privința cercetării evenimentelor care au constituit Revoluția Română din decembrie 1989. Aceste evenimente au făcut obiectul a 4.544 de dosare penale. Foarte multe dintre aceste dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dar istoric trebuie subliniat că în 112 dosare Secția Parchetelor Militare și celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, dintre care 25 au fost generali, 114 ofițeri, 13 subofițeri, 36 de militari în termen și 87 de civili", a precizat Gabriela Scutea.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), prin rechizitoriul Secției parchetelor militare nr. 11/P/2014 din 29 iulie, în dosarul penal intitulat generic "Revoluția română din decembrie 1989", s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: Ion Iliescu – fost președinte al României; Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României și Iosif Rus – general (rtr.) – fost șef al Aviației Militare, fiecare pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, prevăzute și pedepsite de art. 439 alin. 1 lit. a,g,i și k din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

"Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de șef de stat și de guvern, președinte al CFSN și al Consiliului Militar Superior, cu intenție, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) și și-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN. Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari. Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existența unei părți însemnate a populației civile, de pe întregul teritoriu al României", scrie în document.

La rândul său, Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenție, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) și și-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

"Aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari. Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existența unei părți însemnate a populației civile, de pe întregul teritoriu al României", arată procurorii.

De asemenea, generalul (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, cu intenție, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

"Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari. Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Iosif Rus au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existența unei părți însemnate a populației civile, de pe întregul teritoriu al României", se mai arată în comunicat.

PICCJ menționează că prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019, Secția Parchetelor Militare a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpați pentru infracțiuni contra umanității, prevăzute de art. 439 al.1 lit. a, g, i și k Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din 9 octombrie 2020 a judecătorului de Cameră Preliminară al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, dosar 1045/1/2019/a1, s-a dispus admiterea, în parte, a cererilor și excepțiilor invocate și pe cale de consecință s-a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al PÎCCJ-SPM.

Încheierea motivată s-a transmis PÎCCJ-SPM, pentru ca, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităților actului de sesizare și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților ori solicită restituirea cauzei.

Prin încheierea nr. 288 din 21 mai 2021 s-a dispus restituirea la PÎCCJ-SPM, a cauzei privind pe inculpații Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif, trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie  2019 al acestei unități de parchet.

Prin încheierea nr. 15/C din 10 noiembrie 2021 a Judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul ÎCCJ, dosar nr. 1045/1/2019/a1, s-a dispus respingerea contestațiilor formulate de PÎCCJ - SPM, precum și de celelalte persoane vătămate/ părți civile, ca neîntemeiate, menținându-se încheierea atacată, respectiv restituirea cauzei la parchet în vederea reluării urmăririi penale.

Dosarul a fost restituit PÎCCJ în 14 februarie 2022.

Prin ordonanța nr. 11/P/2014 din 21 martie 2022, în temeiul art. 334 al.1 rap. la art. 332 al.1 lit. b C.p.p., s-a dispus reluarea urmăririi penale în cauză.

Prin ordonanța nr.1142/C/2022 din 02.05.2022, procurorul general al PICCJ a dispus infirmarea ordonanței SPM de punere în mișcare a acțiunii penale din 18 decembrie 2018 (în raport de dispozițiile judecătorului de cameră preliminară al ÎCCJ-Secția penală, date prin Încheierile din 9 octombrie 2020 și 10 noiembrie 2021 în dosar nr. 1045/1/2019/a1) și dispunerea oricăror măsuri necesare soluționării cauzei, cu respectarea dispozițiilor obligatorii ale ÎCCJ și respectarea tuturor garanțiilor procesuale.

Prin ordonanța din 19 mai 2022 a fost din nou pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, pentru săvârșirea infracțiunilor prev și ped de art 439 lita,g,i și k Cp.

Cercetările au fost finalizate prin prezentul rechizitoriu, fiind înlăturate neregularitățile constatate de ÎCCJ și dispunându-se trimiterea în judecată.

"Soluțiile de clasare dispuse prin rechizitoriul din 05.04.2019 față de Ceaușescu Nicolae (autoritate de lucru judecat), Vlad Iulian (autoritate de lucru judecat), Postelnicu Tudor (autoritate de lucru judecat), Dumitrescu Emil (a survenit decesul), Stănculescu Atanasie Victor (a survenit decesul), Milea Vasile (a survenit decesul), Militaru Nicolae (a survenit decesul), Hortopan Ion (a survenit decesul), Eftimescu Nicolae (a survenit decesul), Brucan Silviu (a survenit decesul), Mocanu Mircea (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Dinu Ștefan (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Toma Ion (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Igreț Viorel (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Roman Petre (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Brateș Teodor (nu există probe concludente cu privire la existența faptei) și față de infracțiunile de drept comun săvârșite în intervalul revoluționar, au rămas definitive, prin respingerea plângerilor de către ÎCCJ, conform art. 341 Cod procedură penală, respectiv prin neconfirmarea de către ÎCCJ a redeschiderii urmăririi penale dispusă de către prim-adjunctul procurorului general", mai scrie în comunicat.

Potrivit aceleiași surse, ICCJ a confirmat însă redeschiderea urmării penale în privința a 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secția parchetelor militare în dosarul penal nr. 1/P/2020. În cursul urmăririi penale efectuată în acest dosar, a fost dispusă disjungerea cauzei și reunirea cu dosarul penal nr. 11/P/2014, privind plângerile formulate de 409 persoane vătămate,acestea fiind incluse între persoanele vătămate pentru care este sesizată instanța. Pentru restul de 218  persoane vătămate, cercetările continuă în dosarul penal SPM nr. 1/P/2020.

"Revoluția Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială și politică, lupte de stradă, demonstrații cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timișoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureștiși alte orașe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidențialCeaușescu Nicolae și Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceștiașisfârșitul dictaturii comuniste în țara noastră.

Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanșată, cu intenție, o amplă, sistematică și deosebit de complexă acțiune militară de inducere în eroare, unică în istoria națională, cauză  de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferințe psihice, lipsiri grave de libertate.

Este foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare", mai scrie în comunicatul PICCJ.

Activitatea de cercetare s-a declanșat chiar în 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.

Ulterior, urmare situațiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga țară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele șilocalitățile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împușcare a unor persoane, respectiv reținerea unor participanți la demonstrațiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.

Conform sursei citate, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secția Parchetelor Militare și celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN și 15 din cadrul MI), 114 ofițeri (32 din cadrul MApN și 82 din cadrul MI), 13 subofițeri (8 din cadrul MApN și 5 din cadrul MI), 36 militari în termen și 87 civili, în sarcina cărora s-a reținut că, prin măsurile dispuse sau acțiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice și militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acționat în vederea reprimării demonstrațiilor împotriva regimului comunist și a dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.

"Cele mai sus prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Public pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor (militari și civili) responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în intervalul revoluționar", arată procurorii.

Conform PICCJ, cercetările efectuate în prezentul dosar penal (11/P/2014) s-au desfășurat într-un nou cadru procedural. Obiectul prezentei cauze este limitat la conduitele care se subscriu infracțiunilor contra umanității, așa cum sunt acestea definite prin articolul 439 din Codul Penal, întrucât în ceea ce privește infracțiunile de drept comun săvârșite în intervalul supus analizei există autoritate de lucru judecat sau a intervenit prescripția răspunderii penale.

"În raport de elementele de tipicitate ale infracțiunii contra umanității, de prevederile legislației interne, de prevederile Statutului Curții Penale Internaționale și de particularitățile concrete ale evenimentelor din intervalul 17-30 decembrie 1989, prin prezentul rechizitoriu sunt avute în vedere și reținute doar responsabilitățile penale pentru persoanele situate la vârful piramidei decizionale politico-militare ale României, pentru întregul interval menționat", arată aceștia.

Sursa: Libertatea Zilei