BNR: Șocurile globale sunt de vină pentru înrăutățirea perspectivei inflației

Șocurile globale sunt de vină pentru înrăutățirea perspectivei inflației, consideră BNR, potrivit căreia aceasta va continua să crească până spre finalul anului 2022. 

Rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, iar responsabile de înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt tot șocurile globale pe partea ofertei, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 5 octombrie 2022.

”În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreștere ușoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III și intrarea ulterioară a ratei anuale a inflației pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar ușor sub punctul central al țintei la finele orizontului prognozei", se spune în minuta BNR.

Responsabile de înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt tot șocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinanții majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice - inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică - precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară.

BNR menționează că influențe suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaționiste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind și recenta prelungire a schemei de plafonare a prețurilor carburanților.

Conform BNR, s-a sesizat că, în aceste condiții, efectele inflaționiste adiționale - directe și indirecte - ale șocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.

De asemenea, s-a convenit, totodată, că impactul exercitat de schemele de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili rămâne dificil de previzionat și că balanța integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflației induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, precum și pe fondul secetei din acest an, fiind totuși posibile și corecții descendente relativ mai pronunțate ale cotațiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum și ameliorări ceva mai evidente în lanțuri globale de producție și aprovizionare.

Este o posibilă contribuție negativă la PIB 

În același timp, s-a observat că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste modeste și în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condițiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creșterii economiei în semestrul II - sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate - însă după un avans mult peste așteptări consemnat de PIB și în trimestrul II. Evoluțiile fac probabile valori în descreștere mai pronunțată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere ușoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, este de așteptat ca evoluția consumului privat să frâneze însă semnificativ creșterea anuală a PIB în trimestrul III și ca influențele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activității din construcții, au sesizat membrii Consiliului. În același timp, din partea exportului net este posibilă o contribuție negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat doar marginal variația anuală în luna iulie, iar importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Acestea au avut însă drept consecință reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II, și mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat și o deteriorare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare în această lună.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

BNR a majorat dobânda de politică monetară la 6,25% 

În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Incertitudini și riscuri majore rămân însă asociate și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuției bugetare din primele opt luni ale anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populației și firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Potrivit minutei, a fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectațiilor inflaționiste, în condițiile unor costuri cât mai reduse în termenii creșterii economice, având în vedere și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare.

Totodată, s-a susținut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în 5 octombrie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, și a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an. 

Sursa: Mediafax